Revizorul

la Teatrul National “Lucian Blaga”

22 Ianuarie 2012, ora 18:30

Sala mare

Bilete: 30 lei; 25 lei; 15 lei; 10 lei; 7,5 lei- reducere pentru elevi, studenti si pensionari.

de N.V. Gogol

regia: Mona Marian

„… lansat de Puşkin, consacrat de Belinski, imediat după apariţia primelor volume de nuvele şi a comediei Revizorul, drept „şef de şcoală“, tradus în franceză de Merimeé, remarcat prompt de un critic de talia lui Saite-Beuve… Belinski, în studiul său intitulat „Prea multă minte strică de Alexaksandr Griboedov“, fusese primul care descifrase poetica Revizorului ca scriere dramatică aparţinînd capodoperelor din seria Aristofan – Shakespeare – Lope de Vega – Molière… Fraza „Domnilor, v-am invitat aici să vă dau o veste cît se poate de neplăcută“ funcţionează ca un declanşator. Pînă atunci, tradiţional, intriga era dezvoltată în primele cîteva scene ale piesei, autorul furnizînd personajelor pretexte pentru a-şi face, pe rînd, apariţia. Gogol, printr-o singură frază, pronunţată în prezenţa tuturor personajelor, reuşeşte să-l conecteze brusc pe spectator la tensiunea momentului – un moment care va dura cinci acte, o tensiune ascendentă care, la fiecare cinci-zece minute, îşi va accelera ritmul, cu răsturnări de situaţie, pe cît de fireşti pe-atît de comice. La punctul culminant, devenim martorii unui viraj de 180 de grade: scrisoarea lui Hlestakov, pentru ca, la final, autorul să găsească din nou o soluţie genială prin concizie, şi ea rezumată tot la o singură replică: „Jandarmul: Sosit cu ordin împărătesc de la Petersburg, un funcţionar vă aşteaptă neîntîrziat la el; Domnia lor au tras la han“. Apoi deznodămîntul fără cuvinte, scenă mută – spectacol de teatru pur, şoc esenţializat, fără cuvinte, pantomimă. Există oare undeva o expresivitate artistică la fel de puternică? La fel, poate da, dar mai puternică nu…“

(Albert Kovács, Posterităţile lui Gogol, în vol. N.V. Gogol, Teatru, Editura Fundaţia culturală Est-Vest, Bucureşti, 2002)